Rutina, bat-o vina!

La bebelusi povestea asta cu rutina ajuta mult ca ei sa fie linistiti pentru ca stiu ce urmeaza si asta le asigura confortul de care au nevoie la inceputul vietii. Si pentru oamenii ceva mai mari rutina e buna in anumite momente. Cred ca din aceleasi considerente. Ei bine, sunt insa si etape in care rutina te face sa te urci pe pereti. Pe mine, cel putin. Iar de la o vreme incoace o traiesc din plin.

Avem o rutina la trezire, alta pe parcursul zilei si una in a doua parte a zilei, pana la culcare. Ce ne scoate din rutina e fie vremea neprielnica (si asta nu e un motiv de bucurie), fie muci sau alte impedimente care nu ne fac neaparat ziua mai frumoasa. Sigur ca nu as putea face lucruri spectaculoase cu doar 4-5 saptamani inainte de nastere (sau cate or mai fi, ca mi se pare deja o rutina si sa le mai tin numarul), dar pentru mine o iesire din rutina ar insemna si sa ma trezesc mai tarziu. Sau sa nu mai pun si strang masa in fiecare dimineata. Sau sa nu mai ajung musai in fiecare seara la 6 acasa. Sau sa se culce Thea singura, sa nu mai aiba nevoie de asistenta intregii familii atunci cand vrea sa adoarma. Slava Domnului ca nu mai are nevoie de asistenta si pe timpul noptii, ca asta era cu adevarat greu de dus, cu acele multe treziri. Mi s-a parut usor dramatica povestea cu rutina chiar aseara, cand… tineti-va bine, as fi vrut sa ma uit la televizor. La stiri. Asta m-ar fi scos din rutina, de obicei nu ne uitam, pentru ca se uita si Thea si nu prea ne dorim sa o obisnuim cu tv-ul. Nu m-am uitat, nu am avut cum. Asa ca am ramas in rutina de seara.

Usor, dar sigur, am momente cand simt ca ma stafidesc din aceasta pricina. Mai ales pentru ca stiu ca nu prea am ce face sa ies din ea in curand, avand in vedere ca venirea celui de-al patrulea membru al familiei se apropie si atunci chiar o sa fie nevoie de rutina. Bebe mic e fericit cu rutina, mama insa, mai putin. Mama ar pleca un pic in lume, sa se clateasca la ochi, minte si suflet si abia apoi ar reintra in… rutina. Sa ma simt vinovata pentru asta?

Etichete: , ,

Related Posts

by
Previous Post Next Post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

0 shares

DESPRE MINE

Buna! Eu sunt Irina, mama la 40 de ani.

Buna! Eu sunt Irina, mama la 40 de ani.

La 5 zile dupa ce am implinit 40 de ani, am nascut-o pe Thea. Ea a fost cea care mi-a implinit viata. Despre implinire si drumul complicat spre fericire, te invit sa citesti aici.
Buna! Eu sunt Irina, mama la 40 de ani.
Shares