Vrem dinti sanatosi. Cum facem?

Petru are patru dinti. Asa ca tocmai a capatat periuta. Il periem o data pe zi, iar Thea ii arata cum sa faca atunci cand va mai creste.  Sora mai mare are deja ceva experienta, mai ales ca pana acum a fost la doua controale. Totul in regula si speram asa sa ramana lucrurile cat mai mult cu putinta. Ca sa vedem cum putem face asta, am stat de vorba cu dr. Cristina Mandrescu, pedodont.

 De la ce varsta incepe ingrijirea dintilor si cum se realizeaza ea?

Ingrijirea orala ar trebui sa inceapa inca din primele zile de viata. In prima faza, cand bebelusul nu are dinti, se recomanda sa stergeti gingiile si mucoasele cu o compresa umeda infasurata pe deget, in special dupa masa. Depozitele de lapte ramase pe mucoase pot favoriza aparitia candidozelor sau stomatitelor. In perioada eruptiei dentare (care incepe pe la 6 luni), se recomanda sa folositi jucarii de ros sau degetarul de silicon – acestea stimuleaza circulatia si maseaza gingiile, usurand eruptia dintilor. Imediat ce apare primul dinte (si nu nevoie sa erupa tot, un colt sau o muchie vizibila sunt suficiente) veti  incepe sa folositi periuta dentara si pasta de dinti fara fluor. Alegeti periuta de dinti adecvata varstei si, foarte important, o pasta de dinti fara fluor. Cat sunt mici, copiii nu stiu sa scuipe pasta de dinti si o inghit. Periajul se face cu miscari verticale, de la gingie spre varful dintelui, pe toate fetele dintelui. Pe masura ce copilul invata sa se spele si  singur si sa scuipe pasta, puteti trece la paste dinti cu fluor, adecvate varstei. Periajul trebuie facut obligatoriu, cu blandete, de catre un adult, dimineata si seara. Lasati copilul sa se spele singur, dar imediat ce a terminat, luati periuta si faceti dvs periajul corect.  Recomandat este sa asociati periajul cu o activitate amuzanta si placuta copilului – astfel va colabora mai usor. Adultul va face periajul dentar pana la varsta la care copilul si-a insusit tehnica periaj corecta (poate ajunge la 12-15 ani !).

Ata dentara poate fi introdusa in jurul varstei de 4 ani, dar folosirea eficienta se face pe la 8 ani (folosirea atei dentare necesita o motricitate fina bine dezvoltata). Periuta de dinti nu poate spala fetele proximale ale dintelui (cele care privesc una spre alta), asa ca placa bacteriana acumulata acolo va duce la aparitia cariilor interdentare.

 

De la ce varsta trebuie dus copilul la pedodont si care este frecventa controalelor de rutina?

Cel mai indicat este sa faceti vizita la dentist cand copilul implineste 1 an, chiar daca nu ati observat probleme dentare. In general parintii isi duc copiii la medicul lor stomatolog, dar nu intotdeauna acesta are experienta cu copiii. Cel mai bine este sa alegeti un medic pedodont, adica un medic care are o instruire suplimentara in lucrul cu pacientii foarte mici. Intotdeauna in sala de asteptare a unui medic pedodont se afla jucarii si carti de colorat. Se recomanda sa veniti mai devreme de ora programata cu 10-12 minute, pentru a lasa copilul sa se obisnuiasca cu mediul, sa se joace la locul de joaca si sa aiba timp sa observe echipa medicala.

Frecventa obisnuita a vizitelor este de doua ori pe an, daca medicul pedodont nu recomanda altceva. In prima vizita micul pacient face cunostinta cu medicul si echipa sa, se familiarizeaza cu mediul unui cabinet stomatologic, i se prezinta scaunul dentar si instrumentele, primeste sfaturi despre igiena orala si importanta ei. In aceasta prima sedinta medicul inspecteaza cu atentie dintii erupti si aspectul mucoaselor si, daca este necesar, efectueaza un periaj dentar bland. Daca nu sunt probleme orale, veti reveni la control la fiecare 6 luni (sau mai des daca medicul pedodont o recomanda).

Care sunt cele mai des intalnite afectiuni stomatologice la copii (inclusiv cele ale mucoasei bucale) si cum le poate recunoaste parintele?

Problema cel mai des intalnita inainte de eruptia dintilor este stomatita (candidozica sau virala). Se caracterizeaza prin aparitia durerii, chiar inainte ca leziunile sa devina vizibile. Copilul are dificultati la inghitire, este agitat si de cele mai multe ori devine febril. In cavitatea bucala apar leziuni albe, foarte dureroase. Este foarte important sa tineti copilul bine hidratat si sa va prezentati la medicul pediatru.

„Caria de biberon” apare la varste foarte mici din cauza lichidelor dulci sau indulcite care raman pe dinti. Se manifesta la inceput ca o pata alba, cretoasa la baza dintelui (carie incipienta). In scurt timp , caria se adanceste si se extinde, ducand la apritia durerii si dificultatiolor de hranire pana la pierderea dintelui inainte de vreme. Dacă este lasata netratata, caria de biberon poate provoca dureri si ingreuna masticatia. Dintii de lapte servesc ca mentinator de spatiu pentru dintii definitivi. In cazul in care se pierd prea devreme, dintii permanenti nu vor fi „indrumati” in pozitia lor corespunzatoare, vor creste inghesuiti si copilul va avea nevoie de redresare ortodontica.  Copiii cu carii profunde fac frecvent abcese dentare, dureroase. Este necesara prezentarea la medicul pedodont pentru tratament.

O alta problema este data de sugerea degetului cu putere, de inghitirea cu limba intre dinti, de suptul buzei inferioare sau folosirea suzetei peste varsta de 2 ani. Aceste obiceiuri vicioase duc la deplasarea spre exterior a dintilor din fata pana la punctul in care ocluzia (tipul de muscatura) nu se mai face corect si apar dificultati de hranire si vorbire. Daca observati ca cel mic isi suge degetul cu putere, inghite cu limba intre dinti sau suge buza inferioara, consultați un logoped. Acesta poate dezvolta un plan de tratament care să ajute copilul să crească forta muschilor si sa dezvolte un nou tipar de inghitire.

Ce trebuie facut pentru prevenirea cariilor (de biberon sau nu)?

Igiena orala trebuie introdusa din primele zile de viata. Curatarea mucoaselor va duce la o gura sanatoasa, cu risc scazut de stomatite candidozice. De la aparitia primului dinte trebuie sa inceapa periajul dentar, efectuat de catre unul din parinti, pana la insusirea corecta a tehnicii de catre copil. Aparitia cariilor este strans legata de alimentatie si igiena. O alimentatie bogata in zahar duce la aparitia rapida a cariilor. Pe timpul zilei, pentru a calma un bebelus agitat, nu folositi un biberon cu lichide indulcite sau lapte. Folositi in schimb apa plata sau suzeta. La culcare nu inmuiati suzeta in lichid indulcit sau miere. Nu lasati in patut peste noapte biberonul cu lichide indulcite sau lapte. Folositi doar apa plata sau suzeta. Incepand cu 1 an invatati copilul sa folosesca ”sippy-cup”. Vizitati pedodontul de doua ori pe an, chiar daca dvs nu decelati o problema cu dentitia copilului

Fluorizarea a fost intr-o vreme o tema controversata. Cum ramane? Da sau ba?

Beneficiul pe care il aduce fluorul este de necontestat. Florura reduce procesul de demineralizare al smaltului (care este prima etapa, reversibila, a cariei dentare). Caria incipienta remineralizata de fluorura nu va mai evolua catre faza de carie penetranta. De asemenea, fluorura ajuta la perturbarea placii bacteriene, incetinind aparitia tartrului si cariilor. Placa bacteriana este de cele mai multe ori  factorul cauzal al gingivitei, parodontopatiei si cariilor. In cazul aparitiei demineralizarilor la dintii de lapte, medicul pedodont recomanda fluorizari locale cu lacuri speciale sau geluri cu fluor. Fluorizarea se face si preventiv ca masura de reducere a riscului de carie la copiii cu carioactivitate ridicata. Spalatul pe dinti cu pasta cu fluor se face atunci cand copilul a invatat sa scuipe pasta. Daca prea multa pasta cu fluor este inghitita, pe dintii permanenti pot aparea pete albe de hiperfluoroza. De aceea se recomanda sa folositi o cantitate mica de pasta de dinti, maxim cat un bob de mazare, la fiecare periaj al copilului.

Cand, de ce si in ce conditii este recomandata sigilarea dintilor?

Sigilarea dentara este un tratament de preventie al cariei dentare. Suprafetele ocluzale ale dintilor (partea care musca) au santuri si fosete, care de cele mai multe ori nu pot fi curatate complet sau eficient. Uneori si pe dintii frontali exista un sant mai adanc pe fata palatinala, langa cingulum (mica umflatura de pe spatele dintior frontali).  Aceste santuri și fosete sunt cele mai vulnerabile la cariile dentare, parțial din cauza retentiei alimentelor in ele si a zonelor greu de curatat. Sigilarea se face pe dintii complet sanatosi, fara carii. Medicul curata foarte bine suprafata dintelui si aplica un material de sigilare dentara care va umple santul sau foseta, creand o suprafata mai neteda, foarte usor de curatat. Sigilarea se recomanda in special la copiii cu carioactivitate mare, igiena dentara deficitara, relief ocluzal foarte bine reprezentat (santurile si fosetele foarte adanci). In mod obisnuit se sigileaza molarii si premolarii permanenti, dar daca molarii de lapte au relief ocluzal pronuntat, se recomanda si sigilarea lor.

De la ce varsta se poate interveni stomatologic sub inhalosedare? Exista contraindicatii pentru folosirea ei? Afecteaza in vreun fel copilul?

Sedarea constienta se recomanda dupa varsta de 3 ani. In decizia de a utiliza inhalosedarea, medicul trebuie să ia în considerare nevoile dentare, dezvoltarea emotionala si consideratiile fizice ale pacientului. In functie de toti acesti factori, medicul poate decide folosirea inhalosedarii si la varste mai mici. Oxidul de azot, în general, este acceptat de catre copii.. Pentru unii pacienți insa, sentimentul de „pierdere a controlulului” poate fi tulburator, iar pacientii cu claustrofobie nu suporta masca nazala.

Ca indicatii, sedarea constienta se foloseste pentru reducerea anxietatii, cresterea tolerantei pentru sedinte prelungite si reducerea reflexului de voma. In cazul tratamentelor mai dureroase, inhalosedarea se asociaza cu anestezie de contact sau plexala (dar complianta copilului creste din cauza oxidului de azot si va accepta usor injectia).

Există puține dezavantaje ale tehnicii, deși copiii necooperanti si cei care nu pot accepta o masca nazala sau respira in mod inadecvat pe nas pot fi incapabili să tolereze această forma de anestezie. In cazul obstructiilor cailor respiratorii sau astmului bronsic nu se recomanda inhalosedarea. Nu au fost inregistrate decese sau cazuri de morbiditate grava asociate cu tehnica atunci cand a fost utilizata  in concentratii adecvate pentru sedarea constienta.

Bruxismul afecteaza dintii copilului? Exista solutii pentru combaterea lui?

Un procent mare de copii dezvolta bruxism in primii ani de viata. In general, la copilul mic bruxismul este nocturn, determinat de alinierea incorecta a dintilor, eruptia incompleta sau o durere la nivel dentar sau in ureche. Indata ce apar primii dinti definitivi (6 ani) si se produce prima inaltare fiziologica a ocluziei, bruxismul se diminueaza pana la disparitie. Atunci cand un parinte descopera ca micutul este bruxoman, trebuie sa faca o vizita pedodontului pentru a elimina interferenta ocluzala sau a rezolva cauza durerii dentare. Este important sa eliminati cauzele din sfera dentara si ORL, pentru ca o alta cauza a bruxismului este stresul. Cand un copil este tensionat sau furios apare bruxismul ca o manifestare a stresului. Poate fi evitat sau diminuat prin vizita la psihopedagog si respectarea recomandarilor acestuia.

Este mit sau realitate ca folosirea suzetei sau faptul ca micutul isi suge degetul deformeaza dantura?

Un studiu realizat in 2009 a aratat ca folosirea suzetei duce la o incidenta crescuta a candidozelor bucale. In plus, suptul degetului (in special cu putere si presiune) si folosirea suzetei peste varsta de 2 ani pot duce la modificari ale oaselor maxilare si are impact asupre aliniamentului dintilor. Copiii cresc foarte mult in primii ani de viata, iar oasele maxilarului si mandibula se dezvolta si ele. Interpunerea repetata a unui obiect intre arcade va duce la cresterea osului in jurul acelui obiect (suzeta, deget), conform AAPD – American Academy of Pediatric Dentistry. In acelasi timp dintii frontali se inclina in fata si copilul va avea o ocluzie deschisa (dintii frontali superiori si inferiori nu se mai ating), cee ce duce la dificultati in hranire. Sugerea cu presiune a degetului, in special policele, poate duce la modificarea boltii palatine, ceea ce va influenta pronuntia.

CRISTINA MINDRESCU

CMI Mindrescu Luciana Cristina, str. Academiei nr. 2, et. 1, ap. 2, sector 3, tel. 0724.392.355

 

 

Etichete: , , , , ,

Related Posts

by
Previous Post Next Post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

0 shares

DESPRE MINE

Buna! Eu sunt Irina, mama la 40 de ani.

Buna! Eu sunt Irina, mama la 40 de ani.

La 5 zile dupa ce am implinit 40 de ani, am nascut-o pe Thea. Ea a fost cea care mi-a implinit viata. Despre implinire si drumul complicat spre fericire, te invit sa citesti aici.
Buna! Eu sunt Irina, mama la 40 de ani.
Shares