Maaaaaaami, eu cand o sa fiu maaaaie…

Sta in baie langa mine cand ma vopsesc si ma priveste cu atentie. Cred ca sunt unele dintre cele mai linistite 10 minute ale ei. E fascinata de cum imi despart parul in suvinte si imi intind vopseaua cat pot eu de meticulos si de repede in acelasi timp.

• Maaaaaaaami!
• Da, Thea!
• Cand o sa ma fac maaaaaie, o sa ma vopsesc si eu. Exact ca tine. Losie o sa ma fac. Sau poate mov.
• Daca asa vrei tu… dar sa stii ca ai o culoare superba la par.
• Da’ o sa ma fac losie.
• Bine, Thea.

Imi fac dus si ma pregatesc sa ma dau cu crema. Nu ajung intotdeauna sa ma ung pe tot corpul, nu am atata timp, dar inca perseverez. Thea e pe faza si la aceasta actiune.

• Maaaaaaaami!
• Da, Thea!
• Te dau eu cu chema!
• Bine, da-ma tu pe spate, te rog.

Intinde crema si o aud:

• Eu cand o sa ma fac maaaaaaaie, o sa ma dau si eu cu chema. Miloase taaaaale flumos chema asta!
• Bine, Thea, o sa te dai daca asa vrei.
• Da, vleau. Pot sa ma dau acum? Am chescut?
• Nu inca, Thea, mai asteptam putin.

Imi intind parul cu placa. La fel de fascinata, pe scaunelul ei, sta si se uita la mine.

• Maaaaaaami!
• Da, Thea!
• Eu cand o sa fiu maaaaaaie, o sa ma fac cu placa.
• Bine, Thea!
• Pot sa ma fac acum?
• Inca nu, ai un par asa frumos! E buclat, stralucitor… mai lasa-l asa!

Pleaca sa se uite in oglinda, cred ca vrea sa verifice daca am dreptate.

Moralele, ca-s doua:

1. Dupa ce ii tot spun Theei sa mai astepte, realizez ca de unele lucruri nu ai nevoie neaparat.
2. Trebuie sa pun mana si pe o carte, poate o sa zica Maaaaaami, eu cand o sa fiu mare vreau sa citesc! 😉