Sta in baie langa mine cand ma vopsesc si ma priveste cu atentie. Cred ca sunt unele dintre cele mai linistite 10 minute ale ei. E fascinata de cum imi despart parul in suvinte si imi intind vopseaua cat pot eu de meticulos si de repede in acelasi timp.
- Maaaaaaaami!
- Da, Thea!
- Cand o sa ma fac maaaaaie, o sa ma vopsesc si eu. Exact ca tine. Losie o sa ma fac. Sau poate mov.
- Daca asa vrei tu… dar sa stii ca ai o culoare superba la par.
- Da’ o sa ma fac losie.
- Bine, Thea.
Imi fac dus si ma pregatesc sa ma dau cu crema. Nu ajung intotdeauna sa ma ung pe tot corpul, nu am atata timp, dar inca perseverez. Thea e pe faza si la aceasta actiune.
- Maaaaaaaami!
- Da, Thea!
- Te dau eu cu chema!
- Bine, da-ma tu pe spate, te rog.
Intinde crema si o aud:
- Eu cand o sa ma fac maaaaaaaie, o sa ma dau si eu cu chema. Miloase taaaaale flumos chema asta!
- Bine, Thea, o sa te dai daca asa vrei.
- Da, vleau. Pot sa ma dau acum? Am chescut?
- Nu inca, Thea, mai asteptam putin.
Imi intind parul cu placa. La fel de fascinata, pe scaunelul ei, sta si se uita la mine.
- Maaaaaaami!
- Da, Thea!
- Eu cand o sa fiu maaaaaaie, o sa ma fac cu placa.
- Bine, Thea!
- Pot sa ma fac acum?
- Inca nu, ai un par asa frumos! E buclat, stralucitor… mai lasa-l asa!
Pleaca sa se uite in oglinda, cred ca vrea sa verifice daca am dreptate.
Moralele, ca-s doua:
- Dupa ce ii tot spun Theei sa mai astepte, realizez ca de unele lucruri nu ai nevoie neaparat.
- Trebuie sa pun mana si pe o carte, poate o sa zica Maaaaaami, eu cand o sa fiu mare vreau sa citesc! 😉
Thea este un copil normal, sa-ti traiasca!
Asa este! Sa fie sanatoasa, asta imi doresc in primul rand pentru ea!